E 9 dimineata. Merg la 555 si cer doua cafele. In Kathmandu, dimineata sunam la receptie – 555 – si ceream apa fiarta pentru cafea: Namaste, ne trimiteti si noua, va rog, niste apa fiarta ca sa ne facem cafeaua? Raspusnul era: Namaste! Yes, sir! Nu conta daca sunam eu sau daca suna Gabi. De atunci asa a ramas: sunam la 555 ca sa ne putem bea cafeaua.
In partea asta de lume se sta cam prost la capitolul cafea. Si am ales varianta cea mai ok pentru noi: cafea instant. Ness.
Aici, in Palolem, se cere cafeaua direct de la bar. E o cafea calda, slaba, peste care mai pun 2-3 lingurite de ness ca sa o simt. In 5 minute apare cineva cu cafeaua la botul calului: pe terasa casutei.
Anul acesta stam in nord, pe partea cu raul. E un estuar mic care ba e plin de apa (maree inalta), ba e aproape gol (la maree mica). Estuarul asta este chiar in fata noastra. In stanga avem o mangrova mare. In rest nuci de cocos, niste marar inaaaaallltttt. In fata noastra…apa sau plaja, depinde.
Cafeaua se ia intodeauna pe terasuca. De fapt totul se intampla pe terasa. Adica nimic. In timp ce se ia cafeaua pe terasa casei, in mangrova din fata casei incepe agitatia. Se misca grengile, se aude zgomot, din ce in ce mai mult zgomot, frunzele o iau razna, ceva, cineva misca ditamai mangrova. In rest, pace in lume. Raman, relaxata, cu ochii pe mangrova. Apare prima maimuta. Un tanar. Nu pare nici mama, nici tata, nici pui nu-i. Apoi apar doi pui, apoi inteleptul hoardei, apoi o mama cu puiul agatat de gat, si tot asa. Se opresc in fata noastra. Vin altele. Si iau la joaca aia mici. Adultii asteapta. Se mareste gasca. Trec apoi, in graba, pe deasupra meselor de la restaurant. Se duc undeva inspre rau. Chestia asta dureaza cam 20 minute si are loc la 3 metrii in fata mea.
Si asa incepe ziua.
In partea asta de lume se sta cam prost la capitolul cafea. Si am ales varianta cea mai ok pentru noi: cafea instant. Ness.
Aici, in Palolem, se cere cafeaua direct de la bar. E o cafea calda, slaba, peste care mai pun 2-3 lingurite de ness ca sa o simt. In 5 minute apare cineva cu cafeaua la botul calului: pe terasa casutei.
Anul acesta stam in nord, pe partea cu raul. E un estuar mic care ba e plin de apa (maree inalta), ba e aproape gol (la maree mica). Estuarul asta este chiar in fata noastra. In stanga avem o mangrova mare. In rest nuci de cocos, niste marar inaaaaallltttt. In fata noastra…apa sau plaja, depinde.
Cafeaua se ia intodeauna pe terasuca. De fapt totul se intampla pe terasa. Adica nimic. In timp ce se ia cafeaua pe terasa casei, in mangrova din fata casei incepe agitatia. Se misca grengile, se aude zgomot, din ce in ce mai mult zgomot, frunzele o iau razna, ceva, cineva misca ditamai mangrova. In rest, pace in lume. Raman, relaxata, cu ochii pe mangrova. Apare prima maimuta. Un tanar. Nu pare nici mama, nici tata, nici pui nu-i. Apoi apar doi pui, apoi inteleptul hoardei, apoi o mama cu puiul agatat de gat, si tot asa. Se opresc in fata noastra. Vin altele. Si iau la joaca aia mici. Adultii asteapta. Se mareste gasca. Trec apoi, in graba, pe deasupra meselor de la restaurant. Se duc undeva inspre rau. Chestia asta dureaza cam 20 minute si are loc la 3 metrii in fata mea.
Si asa incepe ziua.
Apoi vine egretele. Si mai vine si veverita. Si pisica alba. Anul trecut, in primul loc in care am stat, a venit o pisica alba. Anul asta, aici, avem si o pisica alba, pe langa maimute, egrete, vulturi, veverite…
Asa-i pe langa casa aici.
S1, Wana