Sa mai scriu acilea. Stateam in hamac, am mestecat un gand care mi-a parut demn sa apara aici, asa ca am depus efortul necesar. Insa, acum, am uitat gandul. Dar daca tot m-am pus pe scris…sa scriu.
Sa va zic cu cum arata o zi din viata mea acum. Apoi veti vedea si de ce nu mi scriu.
Ma trezesc prima oara la 8 dimineata. Ma uit la ceas si inerc sa adorm la loc. Daca nu e prea cald, reusesc. Pentru inca 2-3 ore. Ma trezesc, la 8 sau la 10..11…12.. Ma spal cu apa din bidonul mare din pom/cocos. Apa nu e calda. E apa rece incalzita de caldura de afara. Ies din casuta, imi spal canuta, ma duc pe terasa vecina, la prieteni, imi fac cafeluta acolo, ma asez in leagan sau pe scaun sau in hamac, si beau cafeaua. Se aduna lumea. Se sta pe cafea cam juma de ora. Apoi incepem sa macinam. Fabricam 2-3 acadele de persoana, sa nu avem griji toata ziua. Si stam. Si stam. Se mai muta unul din hamac pe scaun, altul din leagan in hamac. Mai rontaim la acadele. Stam. Mai bem niste apa. Mai stam. Mai baga S3 o cola, mai vorbim, stam. Vorbim. Vai, dar cat e ceasul? Ah, e 3?! E bine. Si inca o data cu toate, de la capat!
In tot acest timp, mintea se joaca, scrie, canta, scrie scenarii, face filme, rade si sboara.
Se intuneca. Ne intrebam unde mancam in seara asta. Raspunsul este de genul: la stanga, sau la dreapta, in fata sau in spate. Iesim. Facem stanga, dreapta, inainte sau inapoi. Pana la masa facem o pauza de 15 minute, cu curul pe nisip. Timp in care mai mancam niste dulce. Ajungem la masa. Comandam. Mancam. Plecam. In drum spre casa mai luam d-alea necesare: hartie igienica, betisoare parfumate pt tantari, crema de soare (de cand sunt aici nu am folosit-o), lumanari (ca pica curentul)(si ca e f misto seara pe terasuca la luminal lor). Ah, cola, lime si Old Monk (daca nu mai aveam).
Ajungem acasa. Canapeaua din sufragerie, si sufrageria, sunt pe terasuca preietenilor sburatori. Spal canile de cafeaua de dimineata. Pun Old Monk, lime, cola, mai facem niste dulce si incepe seeara.
Ce facem seara: dulce, stam, vorbim, bem amestecul ala, stam, stam, mai punem muzica noastra, da, mult Hernan, stam. Si mintile fac ce vor.
Asta pana la 12. Sau pana la 3. Nu stim. Apoi somn.
Pana cand ne trezim.
Cu toate astea numai pentru mine, cand sa mai am timp sa mai scriu si aici? 😛




